Această cercetare a fost propusă pe baza unui chestionar în care respondenții erau rugați să atribuie fiecărui cartier o valoare corespunzătoare siguranței, astfel:
1. foarte sigur
2. sigur
3. siguranță medie
4. nesigur
5. periculos
A rezultat astfel câte o valoare pentru fiecare respondent și fiecare cartier în parte. Datele au fost prelucrate cu ajutorul unui program GIS, pentru fiecare cartier obținându-se o medie a valorilor siguranței (Tabelul 1). Pe baza punctelor de reper pe care aceiași respondenți le-au desemnat pentru propriul cartier, a fost realizată o hartă a fricii în București (fig. 1).
Tabelul 1 – Ierarhia cartierelor în funcție de media indicelui de frică
Nume | Medie Frică |
Primăverii | 1,175 |
Cotroceni | 1,042 |
Aviaţiei | 0,822 |
Herăstrău | 0,780 |
Băneasa | 0,725 |
Floreasca | 0,618 |
Henri Coandă | 0,568 |
Tineretului | 0,456 |
1 Mai | 0,452 |
Drumul Taberei | 0,358 |
Domenii | 0,272 |
Brâncuşi | 0,239 |
Tudor Vladimirescu | 0,148 |
Titan | 0,147 |
Grozăveşti | 0,129 |
Ion Creangă | 0,103 |
Tei | 0,086 |
Dristor | 0,070 |
Tei Toboc | 0,050 |
Centru | 0,000 |
Vatra Nouă | -0,066 |
Militari | -0,102 |
Văcăreşti | -0,141 |
Crângaşi | -0,150 |
Vitan | -0,168 |
Bucureştii Noi | -0,214 |
Electronicii | -0,267 |
Andronache | -0,267 |
Pajura | -0,272 |
Apărătorii Patriei | -0,355 |
Berceni | -0,378 |
Dudeşti | -0,416 |
Odăi | -0,426 |
Roșu | -0,430 |
Obor | -0,445 |
Griviţa | -0,461 |
Progresul | -0,469 |
Ghencea | -0,484 |
Dămăroaia | -0,508 |
Ostrov | -0,528 |
Baicului | -0,648 |
Străuleşti | -0,720 |
Colentina | -0,736 |
Giuleşti | -0,858 |
Chitila | -0,923 |
Giulești Sârbi | -1,010 |
Sălaj | -1,019 |
Pantelimon | -1,033 |
Rahova | -1,331 |
Ferentari | -1,715 |
În mare există câte trei areale de manifestare atât pentru siguranță cât și pentru periculozitate. Zonele „bune” sunt: Primăverii – Floreasca – Herăstrău – Aviației – Băneasa în partea de nord cu prelungire spre vest în 1 Mai; Cotroceni cu prelungire spre vest mai estompată în Drumul Taberei și Tineretului – Titan în partea central-estică.
Zonele periculoase sunt de asemenea grupate în trei areale: Rahova – Ferentari, de departe cea mai periculoasă zonă percepută, la care se adaugă Ghencea spre nord; Colentina – Baicului – Pantelimon în nord-est și Giulești – Giulești-Sârbi – Străulești în nord-vest. Cartierele Berceni, Vitan sau Militari se găsesc într-o zonă neutră de siguranță.
Pentru a ilustra și mai bine aceste diferențele de siguranță din București, valorile rezultate au fost transformate în altitudini după adăugarea unui indice operațional. Rezultatul a fost o hartă 3D a fricii(Fig. 2; 3 și 4), asemănătoare cu produsele cercetărilor lui Sorin Matei și ale lui David Ley (vezi sectiunea Teorie – Istoricul cercetărilor).
Diferențele majore de percepție sau, dimpotrivă, consensul, au fost surprinse de harta deviației standard (fig. 8). Cu cât consensul între respondenții a fost mai mare privind aprecierea siguranței unui cartier, cu atât deviația standard este mai mică. Observăm un consens aproape maxim în zona Rahova, ceea ce însemnă că aprecierile negative au caracterizat marea majoritate a respondenților. O deviație mare se înregistrează în cartierele Berceni, Obor, Chitila și în cartierele mai puțin cunoscute.
Comparând harta fricii cu harta infracționalității dată publicității de către Poliția Capitalei în anul 2010 (fig. 5) observăm numeroase inadvertențe. Explicațiile ar fi pe de-o parte percepția negativă a peisajului și locuitorilor și nu neapărat experiența directă a infracționalității și pe de alta influența media. Harta fricii este însă corespondentă în mare parte studiului dat publicității de SNSPA, Departamentul de Sociologie (Fig. 6 și 7).
Fig. 1 – Harta fricii în București
Fig. 2 – Harta 3D a fricii în București
Fig. 3 – Harta 3D a fricii cu denumirea cartierelor
Fig. 4 – Harta 3D a fricii în București, cu denumiri ipotetice ale pseudo-reliefului
Fig. 5 – Harta infracționalității în București (sursa: Poliția Capitalei, 2010)
Fig. 6 – Răspunsul la întrebarea „În opinia dvs., care considerați că este cel mai bun cartier din București?” (sursa: *** (2011), Cartografierea socială a Bucureștiului, [on-line], Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice, Catedra de Sociologie, disponibil la http://www.sociologie.master-snspa.ro/Download.html)
Fig. 7 – Răspunsul la întrebarea „În opinia dvs., care considerați că este cel mai rău cartier din București?” (sursa: *** (2011), Cartografierea socială a Bucureștiului, [on-line], Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice, Catedra de Sociologie, disponibil la http://www.sociologie.master-snspa.ro/Download.html)
Fig. 8 – Deviația standard a percepției siguranței
Harta fricii în București, atitudinile endogene și exogene, este un amplu studiu de nivel Atributiv și Afectiv. Acesta s-a desfășurat în două faze între iunie 2010 și aprilie 2011 totalizând un număr de 653 de respondenți aleși în mod aleatoriu. Aceștia au fost rugați să atribuie un indice de siguranță fiecărui cartier bucureștean. Pe baza acestor valori, folosind programul ArcGIS – ArcMap a fost generată o hartă a fricii. Tot în acest chestionar au fost sondate atitudinile endogene și exogene asupra propriului cartier precum și punctele de reper din cartierul propriu (pe baza cărora s-a făcut ridicarea valorilor)
Foarte interesant studiul tau. Felicitari!
Felicitari pentru tot ce realizezi! Abia astazi am descoperit blogul tau si am ramas cu o impresie foarte frumoasa. Succes pe mai departe!
Pingback: Harta fricii sau a prejudecăţilor? | Feeder
in primul rind , f interesnat! felicitari!
o nelamurire, eu locuind in D Taberei: pe harta fricii apare cu verde – deci perceptie de cartier relativ sigur, pe care o confirm ca si locuitor. pe fharta infractionalitatii , de la Polite, apare cu rosu – banuiesc ca insemna nr mare de infractiuni (daca am inteles bine). puteti sa imi explicati aceasta diferenta? multumesc
Mulțumesc,
Infracționalitatea și percepția sunt concepte diferite din două motive:
1. infracțiunile nu se petrec de obicei în locurile unde stau infractorii. Cu alte cuvinte cei care comit infracțiunile nu le fac la ei acasă ci, evident, în alte locuri de unde pot sustrage ceva. Cu toate astea prezența persoanelor face ca propriul cartier să fie perceput ca periculos deși nu se petrec așa multe infracțiuni acolo.
2. Percepția asupra a ceea ce înseamnă infracțiune este diferită de la loc la loc. Dacă cineva fură o șapcă în Primăverii este ceva grav în timp ce în Ferentari poate trece neobservat. Din cele spuse de locuitorii zonelor considerate periculoase se pare că intervenția poliției se produce când faptele sunt mai grave.
3 Tocmai de aceea e interesant studiul percepției – pentru că oferă rezultate de multe ori ciudate care trebuie explicate.
Pingback: Harta fricii în București @ Mariciu.ro
Pingback: Cele mai periculoase cartiere bucurestene! Vezi harta fricii din Capitala! FOTO
Este interesant studiul si ma bucur sa vad ca vorbim de victimologie si in Romania, felicitari din punctul asta de vedere insa studiul tau e foarte limitat, in general studiile „perception based” sunt limitate, fiecare percepe un delict in felul lui. Pentru un batran faptul ca un copil de 14 ani consuma alcool si fumeaza poate sa insemne ceva , pentru mine care am vazut mult poate sa nu insemne nimic…. felicitari de asemenea pentru cartografierea „hot spot”-urilor, in mare poti avea o idee despre ce si cum
Mulțumesc pentru aprecieri. Într-adevăr, luată numai harta fricii, studiul este limitat pentru că nu se poate surprinde percepția în totalitatea ei. Totuși, harta fricii este doar o parte a unui studiu amplu, care încearcă să folosească mai multe metode și să observe mai multe ipostaze ale percepției cu scopul de a contura o hartă mentală a Bucureștiului (cu toate avantajele și limitările acestui tip de metodă)
Pingback: Harta fricii în Bucuresti | tykryt.com
eu stau in rahova si crede-ma, nu mi-e frica sa ies din casa. de exemplu ma simt mult mai in siguranta in rahova decat prin zona unirii, parcul carol, zona centrala. nu stiu de unde perceptia asta asupra cartierului rahova. ma rog, ai facut cumva un sondaj? sa vezi ce zic oamenii.. „Harta Fricii”: frica este in fiecare dintre noi, nu pe strazi.
Salut Radu!
Da, am făcut un sondaj, citește tot articolul. Treaba e că de obicei oamenii care locuiesc într-un anumit loc nu percep nesiguranța în același mod ca cei din altă parte. Am un prieten care a locuit în Rahova vreo 4 ani bine mersi, apoi s-a mutat și când revine pe vechea stradă se simte în nesiguranță deși înainte nu era așa.
Totul depinde de percepție și de fiecare persoană în parte, de-aia e interesant să studiezi geografia mentală.
Frica e în fiecare dintre noi, într-adevăr, iar spațiul este de asemenea în fiecare dintre noi!
Corect, si eu am aceeasi parere.
Salut si felicitari pentru munca depusa. As fi curioasa insa cati dintre respondenti s-au confruntat intr-adevar cu situatii periculoase in zonele respective. Mi-e teama ca unii au bifat Pantelimon ca fiind „periculos” doar in baza povestilor vechi. Eu locuiesc in acest cartier si consider ca s-a schimbat mult fata de anii cand era intr-adevar un pericol sa umbli noaptea prin cartier. Indraznesc sa te intreb: de ce a iesit pe piata studiul abia acum, dat fiind ca chestionarele au fost completate in 2010 si 2011? Multumesc.
Bună!
1. Harta studiază percepția, adică nu spune că Rafova este nesigur ci că oamenii percep Rahova ca pe un cartier nesigur. CUm se formeaază această percepție este o altă poveste.
2. Blogul este din 2011, de când am terminat doctoratul. Din când în când cineva îl descoperă și apar știri pe tema asta, cum a fost cazul zilele astea.
Numai bine
🙂 am inteles. Si eu fac un studiu despre perceptie. Tocmai am terminat de strans chestionarele. Insa mi-e un pic neclara notiunea de „perceptie” si cred ca ar trebui in studiu sa explic un pic. De fapt la noi e interesant de ce s-a ajuns la respectiva perceptie. Am sa ma uit sa vad ce bibliografie ai utilizat tu (poate gasesc, ceva care sa ma lamureasca). Ma gandeam ca agentiile imobliare vor „percepe” rezultatele tale foarte interesant!! Felicitari si pt titlul de Doctor.
Pingback: Harta fricii în Bucureşti, sau despre Defileul Colentina-Baicului-Pantelimon « Din lumea celor care PREA cuvanta
Salut!
Felicitari pentru demers, insa nu se specifica ceva foarte important: esantionarea. Cati oameni au fost chestionati? In ce zone ale orasului s-a facut chestionarea? Sau, mai bine, in ce mediu? online/offline?
In plus, s-a facut in baza unei segmentari? (ex: sondez cu preponderenta opinia femeilor, 20-25 ani) etc.
Poti reveni pe tema aceasta? Sunt curioasa 🙂
Bună,
Datele au fost culese în mai multe moduri. Oricum harta fricii e numai o mică parte din întreaga cercetare. În principiu am mers pe două căi: un chestionar online și altul aplicat la fața locului. Evident eșantionarea a fost aleatorie pe online și cu singur criteriu spațial la chestionarul de teren. La celelalte cercetări au variat și mai mult culegerile de date. Amănunte găsești în cartea care va apărea acum în februarie.
Numai bine!
Pingback: Bucureștiul și spaimele sale | Jurnal de bord
Pingback: Decât o Revistă » Bucureşteanul: Streetdance şi extratereştri
Pingback: Big Data, acum cu pro si contra » Bogdana Butnar .ro
Unele cartiere mi se par mai sigure decat pe harta.Toata zona de nord este sigura.Dupa harta asta Aviatiei si Herastrau-Francez sunt mai sigure decat Dorobanti si Kiseleff sau Domenii?niciodata.Si Tineretului nu e asa sigur cum se spune.Realmente sigure sunt doar zonele rezidentiale de „lux”,cartiere facute in 1900-1940 in nordul centrului(domenii-casin,kiseleff-arc de triumf,Aviatorilor-Dorobanti-Primaverii,poate si Floreasca) si in vestul centrului zona cotroceni-eroilor.In rest nu prea exista zone sigure,sincer mie mai frica pe Bd Unirii decat pe Mhai Bravu.
Cand faci astfel de studii trebuie sa fii foarte atent .In general in astfel de studii multe site-uri sau specialisti uita sa zic asa de cartierele de case.Orasul asta are multe cartiere de case care sunt mai sigure de multe ori decat cele de blocuri(mult mai cunoscute)-exemple sunt multe Vatra Luminoasa,drumul sarii,o parte din tei,vatra noua(sisesti),chiar si pieptanari.Si mai sunt.
Bucurestiul mereu a fost un oras al contrastelor,cu zone jalnice la 500 m de cartiere aristocratice .De ex parcelarea Ioanid e la 500m de viitorului.la 2 pasi de ana ipatescu si guvern ai zona hidoasa dintre titulescu si banu manta-dr felix.Zona buzesti la 2 pasi de calea victoriei,mosilor vechi la 2 pasi de Universitate,agricultori la 2 pasi de pta alba iulia,mai sunt si zonele din spatele bocurilor din centrul civic,mici ghetorui vizavi de apartamente de ‘lux” samd.
Pingback: 5 bube ale pieței imobiliare din România (sau de ce arată Bucureștiul așa cum arată) | Bursucul aspru de pădure
Pingback: TEDx Bucharest City 2.0 | Ana Matei - Marketing Blog: SEO & Mobile Apps
Eu stau in Rahova si pot spune ca e mai sigur decat multe alte cartiere care apar ca sigure…. Nu am vazut niciodata pe cineva atacat pe strada, nu am auzit de vreo masina sau casa sparta…etc etc E doar un renume lasat de comunism. Nici tigani nu mai sunt, toti mutandu-se in centru. E parerea mea pe baza a ceea ce observ.
In general e facuta bine harta, doar ca are mici scapari. De exemplu Herastraul e clasat foarte bine dar cand colo el are niste influente din cauza tramvaiului 41. Find capatul lui acolo vin foarte multi romani care sau cocalarizat in timp si sunt foarte mistocari. Zone ca Bucuresti noi sau Damaroaia care sunt clasate destul de rau in adevarat sunt zone foarte linistite. In Damaroaia daca iesi la ora 2 afara nu mai gasesti nici o persoana pe o raza de 1 km in orice directie e destul de safe. Singura lui problema find tigani care sunt uni bogati. Deci ei nu au treaba cu tine tu nu ai treaba cu ei, sunt mai mult cu biserica si cu bani ei.
Pingback: Harta fricii în București | Rotea Geografie
Pingback: Bucureşteanul: Streetdance şi extratereştri – DOR