Prezent

Analize referitoare la hărți mentale atributive se desfășoară în prezent în mai multe domenii. De cele mai multe ori este vorba de studii legate de teoria grafurilor și a diagramelor (Saffrey și Purchase, 2008; Birnbaum, Anderson și Hynan, 1989; Eades et al., 1991). Alte studii surprind hărți mentale la diferite scări, fie locale (Bailly, 2008), fie regionale (Andre, 2008). Există de asemenea preocupări din partea arhitecților, urbaniștilor și designerilor urbani pentru geografia mentală. Ei studiază noțiuni ca vizibilitate și perspectivă precum și confort sau satisfacția locuirii în percepția locuitorilor (Putra și Yang, 2006; Batty, 2001).

Dificultățile pe care le întâmpinau cercetătorii în realizarea hărților mentale și care au dus la formularea unor metodologii complicate, au fost oarecum diminuate de Sistemele Informaționale Geografice (GIS). Cu ajutorul tehnologiilor informatice moderne caracteristicile de mobilitate și fluiditate ale hărților mentale pot fi reprezentate pe un suport electronic. În acest domeniu semnalăm activitatea lui Sorin Matei de la University of Southern California. Preocuparea sa pentru hărțile mentale realizate prin GIS s-a concretizat prin numeroase articole precum și printr-un web site care oferă o privire de ansamblu asupra domeniului. Ca un exemplu concret lucrarea  „Fear and Misperception of Los Angeles Urban Space” („Frica și percepția greșită a spațiului urban din Los Angeles”, Matei, Ball-Rokeach și Qiu, 2001) modelează spațiul mental al orașului în funcție de gradul de siguranță perceput de locuitori.

Inițiativa lui Matei de a transporta teoriile hărților mentale în mediul informatic nu este singulară. László Letenyei și Botond Borbély au creat un program numit Mental Map Editor, care reprezintă o soluție pentru a crea chestionare, a realiza un format de interviu pentru hărți mentale și pentru a interpreta rezultatele obținute. este prima încercare de a integra trei tipuri de analize de date: informatică spațială, analiză și relaționarea datelor.

În cazul celui de-al treilea palier de percepție, cel afectiv, reflectarea în literatura de specialitate a început cu ideile lui Wright (1947), dar a căpătat o amploare și o notorietate deosebite prin opera lui Yi Fu Tuan (1974, 1977, 2009). Acesta scoate în evidență relațiile afective între ființele umane și mediul fizic pe care îl percep, precum și conexiunile dintre cosmologie și sentimentele oamenilor pentru peisaj. Lucrarea principală a acestui autor este „Topophilia” (1974).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s